Aspirăm spre aderarea la Uniunea Europeană, calculăm cu cît suntem mai săraci sau mai bogaţi decît în anul precedent, dar nu încercăm să pătrundem în esenţa cauzelor care stau la baza nivelului actual de dezvoltare al Republicii Moldova. De mai bine de un an, încercăm să depăşim criza politică şi îi considerăm pe politicieni drept singurele persoane care ar putea îndrepta ţara pe drumul progresului. Dar nu ne gîndim niciodată că motorul societăţii nu sunt liderii politici şi nici cei mai bogaţi oameni din ţară, ci însăşi populaţia, oamenii de rînd. Nu suntem săraci pentru că nu avem resurse, ci pentru că nu preţuim şi nu dezvoltăm potenţialul uman, care este de fapt, cea mai puternicг forţă. Japonia, una dintre cele mai puternice ţări ale lumii, nu a fost niciodată prima la capitolul rerurselor minerale, dar în schimb, ea a investit mult în dezvoltarea resurselor umane. De aici porneşte totul: de la analiza structurii şi potenţialului populaţiei, de la tipul societăţii, de la definirea claselor sociale în care este împărţită populaţia. Am încercat să găsesc cel puţin un studiu despre clasele sociale din Republica Moldova. A fost оn zadar. De ce? Nu avem cercetători? Sau poate nici nu avem clase sociale?
Cei mai mulţi sociologi şi psihologi sunt de părere că populaţia ţării noastre se împarte în trei clase sociale: săraci, bogaţi şi clasa de mijloc, ultima fiind foarte slab dezvoltată. În ultima perioadă, clasa de mijloc este îndreptată spre dispariţie şi cel mai grav lucru este că reprezentanţii ei nu înaintează din punct de vedere social spre clasa oamenilor bogaţi, ci se retrage spre polul oamenilor săraci. Acest fapt este descurajant în condiţiile în care anume clasa de mijloc este cea care ar trebui să devină baza societăţii.
La prima vedere, nimic nu este mai simplu decît să defineşti clasa de mijloc. Un om face parte din această clasă dacă averea sa se încadrează între anumite limite. Prin urmare, e foarte uşor de văzut cărei clase îi aparţii: pentru asta nu e nevoie decît să stabileşti ce avere ai şi să compari această avere cu a altora, cu ajutorul unei scale generale.
Totuşi, criteriul averii, oricît de important ar fi, nu este suficient. Tipul de activitate pe baza căreia s-a obţinut averea respectivă este un alt criteriu demn de luat în seamă. În linii mari, avem trei tipuri de activităţi: cea de funcţionar, cea de industriaş (de producător) şi cea de comerciant. Dacă reunim ultimele două tipuri într-unul singur, vom obţine două categorii de oameni: funcţionarul şi întreprinzătorul. O analiză mai exactă a acestor categorii, ne-ar determina să-i includem în clasa de mijloc pe profesori, medici, intelectuali. Însă, veniturile acestora îi situează în categoria săracă.
În mod normal, veniturile celor din clasa mijlocie permit o viaţă fără constrîngeri materiale, spune sociologul Mircea Kivu, fără a se putea spune că o astfel de familie trăieşte în lux - îşi permite o casă decentă, are un autoturism de clasă medie, computer şi acces la internet, îşi permite o vacanţă anuală (eventual, peste hotare). Sub 10 % din români corespund acestor caracteristici, deci ei fac parte din clasa de mijloc. În SUA, proporţia e de 54%, iar în Germania - 51%. Poate că în Republica Moldova, conform autoaprecierii populaţiei, cifra ar fi mai mare. Însă, modul în care se autopercep moldovenii ca făcînd parte din clasa de mijloc, nu are nicio legătură cu realitatea.
Datele statistice ne demonstrează o realitate cruntă, care taie elanul populaţiei de a face parte din clasa de mijloc. Pentru a realiza o analiză cît de cît obiectivă a clasei de mijloc din Republica Moldova, pot fi analizate veniturile şi cheltuielile persoanelor care, prin definiţie, ar trebui să facă parte din această categorie. Conform Biroului Naţional de Statistică, în anul 2008, veniturile lunare ale întreprinzătorilor erau de 1721 lei, aceştia cheltuind, în aceeaşi perioadă de timp, cu aproximativ 100 de lei mai puţin. La celălat pol se află salariaţii, ale căror cheltuieli depăşesc de două ori cuantumul venitului. În aceste condiţii, este clar la ce nivel de dezvoltare se află clasa de mijloc din ţara noastră.
Această situaţie nu poate fi categorisită nici ca fiind rea, nici bună, se poate doar de constatat că o astfel de societate îşi pierde dreptul la o existenţă echilibrată. Multe persoane, după nivelul de instruire şi după mentalitate, corespund clasei de mijloc, dar veniturile pe care le au nu le permit să se încadreze în aceasta. Şi viceversa, vin oameni cu bani cîştigaţi la negru peste hotare şi pretind că fac parte din clasa de mijloc, în timp ce pregătirea lor profesională nu le permite acest lucru.
Deci, la momentul actual, nici nu putem visa la o clasă socială de mijloc bine întemeiată în Republica Moldova.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu